coridoare lungi şi vişiniii găzduiesc sandalele
din ele dacă le întorci cu gura-n jos se scurg zaruri
e nevoie să fii atent căci gura lor prinde cu vis
încorsetează în catifeaua lor vişinie
şi ca pentru un pântec îţi sunt smulse unghii
când m-am privit ultima oară
sânii îmi erau decupaţi şi umpluţi cu cartofi în coajă roşie
cu gura lor sandalele rădeau un cap şi-o barbă
bifurcată uniform sub nări
din mustaţă s-ar fi împletit o baretă de sanda
întrucât în mustaţă era găzduit visul bărbatului
m-am chircit pentru că ştiam că visele
îmi sunt lungi fire de păr crescute pe creier
ca sforile goase ale corăbiilor cu catarg


de când cu jumătatea corpului mă găsesc în latrina visului
miros urina şi fecalele de visător calc prin vomă vişinie
trebuie să fiu pedepsit
pentru că am îndrăznit să fac din vomă hartă
pentru c-am bifat pe hartă centre şi sinagogi
întoarse cu gura-n jos ca ceştile de cafea puse la uscat
mai trebuie să mi se scoată irişii şi inima pentru asta
am înţeles că are să-mi fie dor de menstra ei prelungită prin carne
dar că pe lângă traseele urmate de ea
vor creşte rădăcinile cartofilor
care mă vor găuri ca pe-o metropolă
coridoarele din mine vor fi tapetate
cusute în picturi cu vişini şi goluri de sanda

singur capul îmi devenise în două săptămâni putred
ca un măr aruncat sub tarabă şi uitat de vânzător
în latrină în locul unghiilor îmi crescuse o împietritură vânătă
sexul îmi era găurit şi pătruns de-un melc solzos
în vreme ce în nări am vată udată în ulei de vişin
de două ori pe zi la amiază şi dimineaţa
mi se dă foc
flacăra intră în mine
că dacă privesc prin sexul scobit de fecale
am senzaţia că în peşteră e prins un soare
doar culoarea ochilor îmi mai place
pentru că văd cu ei un fum albăstros
ca de zeamă de dud deşi
dacă privesc în jos îmi dau seama
cum zaruri ies
în vişini încălţaţi cu sandalele tale