sâmbătă, 4 septembrie 2010


mâine am să te omor între vele
am să-mi scurtez din vene ca să fiu femeie
ca să cunosc cum să clădesc din tine un templu
ca să mă ştiu ruga la căpătâiul tău de doc apoi
vin odată cu sfârşitul lumii
să nu te doară mâine că mă sărbătoreşti
să nu simţi cum din tălpi încep să rod
să mă întâlnesc cu tine la jumătate de mers
cu părul negru şi haine de pământ cu mâneci de limbă
şi poate chiar de aceea nu ştiu să vorbesc
poate chiar de aceea au să-mi crească vele
poate chiar de aceea am să te omor mâine
pentru că sunt deja un templu